Memoria inimii

valentine-heart

Când cineva va aduce Domnului un dar ca jertfă de mulţumire…, s-o aducă fără cusur, înaintea Domnului. (Leviticul 3,1.2)

Leviticul este o carte fascinantă. Ştiu că puţini sunt de acord cu asta, dar aşa este. Este fascinantă din mai multe motive. În primul rând pentru că este provocatoare. Nu este uşor de digerat, de înţeles, dar asta m-a motivat multă vreme să o studiez. Comorile nu se află aproape de suprafaţă, ca în cazul altor cărţi, ci mai în adâncime. De aceea, Biblia întreagă este excepţională, ea fiind un fel de teren plin de comori, începând de la suprafaţă până în adâncime. În al doilea rând,cartea Leviticul este fascinantă pentru că ne descoperă frumuseţea practică a sfinţeniei. Astfel Leviticul ne arată că pentru a fi sfânt aşa cum cere Dumnezeu, e nevoie mai întâi de jertfe, atât cele de bunăvoie, (care erau oferite nu pentru că s-au făcut păcate, ci pentru celebrarea relaţiei cu Dumnezeu) cât şi cele obligatorii (care erau aduse pentru păcate şi vină, ele fiind obligatorii dacă vroiau împăcarea cu Dumnezeu, deoarece sfinţenia Lui cerea medierea jerfelor şi a unui mijlocitor pentru toţi cei care se apropie de El). Apoi era nevoie de curăţiri, pentru că sfinţenia lui Dumnezeu cere curăţirea tuturor lucrurilor: alimente, trup, haine, casă, relaţii, jertfe, preoţi şi a întregului popor. Şi în final, Levitucul ne arată rezultatul şi răsplata celor două anterioare, adică sărbătorile.

Jertfa de mulţumire era adusă de acele persoane care erau atente la binecuvântările lui Dumnezeu în vieţile lor. Pentru că era o jertfă de bunăvoie, oricine putea să n-o aducă, dar cum puteai să n-o aduci când ai un asemenea Dumnezeu. Niciodată mulţumirea nu este pe măsura darului oferit. Atunci când ţi se oferă un dar, acesta este un gest de iubire, de preţuire, o dovadă că pentru unii contezi. Darul este o sărbătoare a relaţiei. La nivelul interuman, darurile nu sunt menite să satisfacă nevoile existenţiale, ci pe ce relaţionale. Dar în cazul lui Dumnezeu, prin darurile Sale, El împlineşte absolut orice nevoie. De fapt, Dumnezeu este Acela care ne întreţine zilnic cu daruri, la El neexistând criză financiară. Singura criză cu care Dumnezeu se confruntă, din acest punct de vedere, este legată de gratitudine, de mulţumire. Prin jertfele de mulţumire, evreii erau învăţaţi că la Dumnezeu trebuie să vii nu doar când ai nevoie de iertare ci şi când eşti iertat.

Caută să mulţumeşti şi azi pentru toate care le-ai primit în dar de la Dumnezeu, oferă-I deseori jertfa ta fără cusur. Recunoştinţa este memoria inimii ![*]


[*] Balzac

Atenție, se filmează!

„… Am ajuns o privelişte pentru lume, îngeri şi oameni”. 1 Corinteni 4,9   E posibil ca de multe ori ceea ce facem să nu ni se pară important. Avem impresia adesea, că suntem sub…

3 luni

Cei doi Bar-Abba

La fiecare praznic al Paştelui, Pilat le slobozea un întemniţat pe care-l cereau ei. În temniţă era unul numit Baraba, închis împreună cu tovarăşii lui din pricina unui omor pe care-l săvârşiseră într-o răscoală. Norodul…

3 luni

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *