Concluzii: Biserica – importanţă şi sens!


Creştinismul nu este şi nu poate fi o experienţă solitară. E un fapt evident că Biblia nu recunoaşte un creştinism în afara unei comunităţi ce formează trupul lui Isus. E adevărat că decizia de a-L urma pe Isus este un demers individual, însă creştinismul este un organism vizibil ce are ca scop iubirea şi îngrijirea atât a celor din interiorul comunităţii cât şi din exteriorul ei. La fel cum nu putem vorbi de albine fără stup sau ostaşi fără oaste, tot aşa nu putem vorbi de existenţa unui creştin fără biserică.

Declaraţia lui Isus din Matei 16,18-19, arată foarte clar că Isus a dorit să-Şi zidească o biserică vizibilă, unitară, puternică. Desigur că Isus nu S-a referit la o clădire când a zis „biserică” ci la oameni, dar e vorba de acei oameni care vor forma un bastion împotriva forţelor întunericului. Este adevărat că de atunci biserica a trecut prin multe transformări, multe dintre ele şi nefericite, dar Isus nu a abandonat biserica Sa. El încă luptă pentru ea, El încă investeşte dragoste şi binecuvântări în ea deoarece biserica biruitoare este mireasa Sa.

„Când mireasa şi mirele stau înaintea pastorului, ei fac un legământ complet şi permanent că se vor iubi, respecta, sprijini până moartea îi va despărţi. În mod similar, atunci când ne ataşăm bisericii lui Dumnezeu şi încheiem legământul botezului, ar trebui să înţelegem că aceasta înseamnă „în timp de boală sau de sănătate, în timp de belşug sau de nevoie, în timp de soare sau ploaie”. Familia bisericii va avea aceleaşi suişuri şi coborâşuri ca orice familie de pe pământ. Dacă Îl iubim pe Isus şi ne angajăm să iubim poporul Său, aceasta devine o experienţă preţioasă care va supravieţui oricărei încercări.”

Când furtuna loveşte în ambarcaţiunea bisericii tale, întelept este să stai şi să lupţi alături de ceilalţi pentru stabilitatea ei, şi nu să sari în valurile furioase, bazându-te pe capacitatea ta de bun înotător.

„Slabă şi cu defecte, după cum ar părea, biserica este singurul obiect asupra căruia Dumnezeu Îşi îndreaptă atenţia, într-un chip deosebit. Ea este locul descoperirii harului Său, în care găseşte plăcere să dea pe faţă puterea Sa de a transforma inimi” (E. White, Faptele Apostolilor)

Sensul şi importanţa bisericii stă în Hristos şi este dată de El.  Aşa cum este acum, biserica poate să nu fie atractivă pentru tine, dar nu uita că şi tu contribui la frumuseţea sau la sluţenia bisericii. Prin ceea ce eşti şi prin ceea ce faci tu poţi schimba faţa bisericii. Dacă vei sta pe margine şi vei arunca cu mai multă mizerie în ea, nu vei face un bine mai mare, dimpotrivă Îl vei mânia pe Cel care luptă pentru curăţirea ei. De aceea nu te pune rău cu Mirele. Scriptura ne învaţă că Mirele va avea mireasă şi că această mireasă va fi curată, frumoasă, neprihănită şi va sta cu Mirele la ospăţul regal din Palatul veşniciei şi ziua aceea se apropie. Tu unde alegi să fii?

Bibliografie:

Doug Batchelor & Karen Lifshay, Cum să supravieţuieşti într-o biserica moartă, Editura Card, Bucureşti, 2003

Larry Pyle, Stop mersului la biserică!, Editura Shalom, Oradea, 2002

George Knight, Exploring Hebrew, Review and Herald, 2003

Frumusețea cuceritoare a lui Dumnezeu

„Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui!” (Isaia 6,3) Dacă este vreun atribut divin la care omul păcătos reacționează vehement acesta este „sfințenia lui Dumnezeu”. Ne place că Dumnezeu…

4 luni

Schimbare de adresă

În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă…

10 luni

4 comentarii

    Biserica biruitoare poate fi comparata cu o miresasa. Atat. Doar o comparatie. Dar nu este mireasa lui Isus.
    Cei mantuiti sunt invitati la ospatul nuntii Mielului. Invitati, nu mireasa.
    Mireasa, prin casatorie, devine egala mirelui. Noi nu vom fi niciodata egali cu Dumnezeu.
    Eu am o teama. Ca ii dam bisericii o semnificatie mai mare decat este cuvenit. Biserica isi are importanta ei, rolul ei, limitele ei. Sa fim precauti. Sa nu depasim limitele. Sa nu punem numele bisericii pe aceeasi pozitie cu Numele lui Isus – singurul Nume prin care suntem mantuiti.
    Daca asezam biserica langa Isus, vom sfarsi prin a avea biserica fara Isus. Si in numele unei asemenea biserici oamenii au omorat oameni.
    De Isus avem nevoie. Fara El nu se poate obtine mantuirea. De toate celelalte nume ne putem dispensa.

    Danut… m-ai facut curios cu „biserica biruitoare poate fi comparata…” „dar nu este mireasa”. nu prea am mai intalnit asemenea pozitie legata de biserica…, ai vrea sa detaliezi putin mai mult si sa argumentezi?
    adevarul este ca e cam ciudat sa consideri biserica si mireasa si invitati… iar armonizarea este ori ca biserica este o metafora pt mireasa, ori mireasa e o parte din biserica si invitatii sunt o alta parte din biserica biruitoare, ori nici una nici alta, ori…
    sunt tare interesat de poziţia sau scopul bisericii în planul mântuirii, după viziunea ta… nu de alta dar, ai ridicat la fileu o minge care ma ispiteşte să o prind şi nu să o lovesc înapoi…

    Pozitia aceasta (biserica nu este mireasa ci este grupul oaspetilor invitati la nunta) este cea oficiala a Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea.
    Se bazeaza pe faptul ca atat in pilda cu cele zece fecioare cat si in cea cu omul fara haina de nunta, Isus nu asociaza biserica cu mireasa. In ambele pilde biserica este reprezentata de cei ce participa la nunta fie ca domnisoare de onoare, fie ca invitati de seama.

    In privinta pasajului din Apocalipsa 19: 7-9 copiez mai jos comentariul din SDABC:

    ”Mireasa, nevasta Mielului” este „cetatea Sfântă, Ierusalimul” (cap. 21,2.9.10). Noul Ierusalim va fi capitala noului pământ, reprezentând astfel „împărăţia lumii”, care trebuie să devină împărăţia „Domnului nostru şi a Hristosului Său” (cap. 11,15; 21,1–5; GC 426). Noul Ierusalim va cuprinde Grădina Edenului, în care a fost păstrat pomul vieţii (vezi cap. 22,1.2; compară cu PP 62; GC 299, 646–648). Nunta la care se face referire aici este momentul în care Hristos Îşi primeşte împărăţia, reprezentată de Noul Ierusalim, şi este încoronat ca Domn al domnilor şi Împărat al împăraţilor, în ceruri, la sfârşitul lucrării Sale preoţeşti, înainte de venirea plăgilor (EW 55, 251, 280, 281; GC 427, 428; vezi comentariul de la cap. 17,14). Ca şi în pilda celor zece fecioare, sfinţii care aşteaptă sunt oaspeţii invitaţi la nuntă (cap. 19,9; GC 426, 427; compară cu Matei 25,1–10).”

    Si EGW sustine aceeasi pozitie:

    ”Nunta reprezintă primirea de către Hristos a Împărăţiei Sale. Sfânta cetate, Noul Ierusalim, care este capitala şi reprezentanta Împărăţiei, este numită „mireasa, soţia Mielului”. Îngerul i-a spus lui Ioan: „Vino aici, şi-ţi voi arăta mireasa, soţia Mielului”. „El m-a dus în Duhul, zice profetul, şi mi-a arătat cetatea cea mare, Ierusalimul cel sfânt, coborând din cer de la Dumnezeu” (Apoc. 21,9.10). Atunci este clar că mireasa reprezintă Cetatea cea sfântă, iar fecioarele care merg în întâmpinarea Mirelui sunt simbolul bisericii. În Apocalipsa, se spune despre poporul lui Dumnezeu că este oaspete la masa de nuntă (Apoc. 19,9). Dacă sunt oaspeţi, nu pot fi reprezentaţi şi prin mireasă. Hristos, aşa cum declarase profetul Daniel, va primi de la Cel Îmbătrânit de zile în ceruri „stăpânirea, slava şi împărăţia”; El va primi Noul Ierusalim, capitala Împărăţiei Sale, „pregătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei” (Dan. 7,14; Apoc. 21,2). După ce a primit Împărăţia, va veni în slava Sa, ca Împărat al împăraţilor şi Domn al domnilor, pentru mântuirea poporului Său, care trebuie să „stea cu Avraam, Isaac şi Iacov”, la masă în Împărăţia Sa (Matei 8,11; Luca 22,30), pentru a participa la masa nunţii Mielului.” GC 426-427

    Si nu te nelinisti (prea tare) ca nu ai prea auzit de pozitia aceasta. Este doar unul din multele concepte teologice care in teologia oficiala a bisericii este intr-un fel si in teologia populara (larg raspandita si printre pastori) este altfel.
    Dumnezeu cu mila…

    de acord… insa logic cetatea sfanta este pana la urma compusa tot din biserica biruitoare.
    nu de putine ori, spre exemplu, Dumnezeu a vorbit despre Israel ca fiind cea cu care S/a logodit, cea cu care S/a casatorit… deci mireasa Lui. In NT avem o epistola adresata „catre aleasa Doamna” care era biserica Lui…
    la fel cum mireasa este ceva ce apartine exclusiv mirelui, tot asa biserica este ceva ce apartine exclusiv lui Hristos.
    Apocalipsa ne vb din nou despre o femeie imbrcata in haine de in curat, care este simbolul bisericii curate…
    asadar, aceste simboluri reprezinta modul prin care Dumnezeu a dorit sa ilustreze cat de aproape si intim vrea sa se apropie de noi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *