Dumnezeu – Turnul sau turnul – dumnezeu?

moonwood_ancient_fortress_large

8. De acolo s-a suit la Penuel şi a făcut celor din Penuel aceeaşi rugăminte. Ei i-au răspuns cum îi răspunseseră cei din Sucot.
9. Şi a zis şi celor din Penuel: „Când mă voi întoarce în pace, voi dărâma turnul acesta.”

……………………………………………………………………………………………………………………………………

17. A dărâmat şi turnul din Penuel şi a ucis pe oamenii cetăţii.(Judecători 8)

De la Sucot, Ghedeon, împreună cu cei trei sute de oşteni flămânzi, s-au îndreptat către o altă cetate din apropiere, pentru a cere acelaşi lucru: o bucată de pâine pentru fiecare. Această cetate avea o istorie deosebită, cu o încărcătură spirituală specială. Cetatea se numea Peniel, sau Faţa lui Dumnezeu. Era locul în care parintele lor Iacov a ieşit biruitor în duelul care l-a avut cu Îngerul Domnului,  împotriva firii lui păcătoase. Acolo Dumnezeu i-a schimbat numele în Israel,  adică cel ce luptă cu Dumnezeu sau împreună cu Dumnezeu şi nu împotriva lui Dumnezeu.

Astfel cetatea aceasta ar fi trebuit să nu uite niciodată încărcătura spirituală profundă a numelui care-l purta. Nu ar fi trebuit să uite niciodată că ei, ca şi urmaşi ai lui Israel, trebuie să fie luptători cu Dumnezeu şi nu împotriva Lui. Luptele Domnului şi conducătorilor Săi, erau şi luptele lor.

Dar conducătorii cetăţii au refuzat şi ei să ofere pâine oamenilor cu care  venise Ghedeon, invocând aceleaşi motive ca şi cei din Sucot. Curajul lor nesimţit de a respinge cererea se baza se pare pe inovaţia vremii în materie de sigurantă în caz de pericol, turnul. Era un fel de fortăreaţă din interiorul cetăţii în care se adăposteau, baricadându-se de eventualii duşmani. Puţinele informaţii biblice ne fac să înţelegem că în momentul sosirii lui Ghedeon, oamenii cetăţii erau adopostiţi în acel turn de teama regilor madianiţi care erau urmăriţi de Ghedeon şi armata lui. Probabil un străjer al cetăţii a dat alarma de pericol vazând marea armată a madianiţilor apropiindu-se înspre cetatea lor. Astfel că oamenii au lăsat totul de izbelişte fugind să-şi scape viaţa.

Dezamăgit din nou de gestul nepatriotic al conaţionalilor săi, şi observând siguranţa îngâmfată bazată pe edificiul lor, Ghedeon le promite că la întoarcerea lui, va dărâma turnul acela. Turnul acela, ajunsese un fel de dumnezeu al lor şi reprezenta adăpostul şi siguranţa lor în vreme de strâmtorare. Oamenii au ajuns să caute mai degrabă uşa turnului decât faţa lui Dumnezeu, aşa cum ar fi trebuit să le amintească numele cetăţii. Astfel că ei în loc să-L facă pe Dumnezeu turnul lor de scăpare şi cetăţuia lor, au făcut din turnul de scăpare, dumnezeul lor. Aceasta, şi refuzul de a sprijini armata Domnului, i-a pus în poziţia de  luptători împotriva lui Dumnezeu şi nu ai lui Dumnezeu şi cu Dumnezeu.

La întoacerea victorioasă a lui Ghedeon , acesta întâmpină o situaţie stranie la Peniel. Determinat să dărâme turnul, este împiedicat de oamenii care nu vroiau să-l părăsească şi opuneau resistenţă. Probabil după mai multe negocieri cu refugiaţii din turn, Ghedeon ia o hotărâre drastică: să dărâme turnul cu tot cu oamenii din el. Astfel se explică de ce el a ucis şi oamenii cetăţii, deşi spusese clar că va dărâma doar turnul.

Povestirea vorbeşte despre realităţi spirituale întâlnite char şi în zilele noastre. Identificarea cu ceea ce iubeşti, iar Dumnezeu urâşte, te pune într-o situaţie periculoasă. Când ceea ce ai te pune în situaţia de a fi împotrivitor lucrării sau voiei lui Dumnezeu  şi nu împreună lucrător cu El, Dumnezeu va încerca să te convingă prin Cuvântul lui să părăseşti poziţia aceasta, uneori prin metode şi procedee greu de suportat. Refuzul de a asculta apelul lui Dumnezeu îţi poate cauza moartea veşnică.

Dumnezeu este acum în momentul când prin toate mijloacele posbile, vrea să convingă lumea să părăsescă  fortăreţele păcatului şi păcatul însuşi, deoarece acestea sunt date spre nimicirea eternă.  Identificarea omului cu păcatul Îl va pune pe Dumnezeu în situaţia de a distruge şi omul împreună cu păcatul. Cei care vor arde la sfârşitul timpului sunt aceia care au fost căsătoriţi spiritual cu păcatul, fiindu-I fideli pănă la moarte…, moartea veşnică. În nimic nu ar trebui să se încreadă omul mai mult ca în Dumnezeu pentru viaţa aceasta. Cât de frumos vorbea David despre Dumnezeu: „Binefăcătorul meu şi Cetăţuia mea, Turnul meu de scăpare şi Izbăvitorul meu, Scutul meu de adăpost…!” (Ps.144,2). „Da, El este Stânca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina”(Ps. 62,2).

Tu unde te simţi în siguranţă: în Dumnezeu-Turnul sau în turnul-dumnezeu?

Frumusețea cuceritoare a lui Dumnezeu

„Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui!” (Isaia 6,3) Dacă este vreun atribut divin la care omul păcătos reacționează vehement acesta este „sfințenia lui Dumnezeu”. Ne place că Dumnezeu…

6 luni

Schimbare de adresă

În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă…

11 luni

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *