În portul fericirii sunt puţine corăbii

bodrum_corabie

1. De aceea, cu atât mai mult, trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele.
2. Căci, dacă Cuvântul vestit prin îngeri s-a dovedit nezguduit şi dacă orice abatere şi orice neascultare şi-a primit o dreaptă răsplătire,
3. cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare, care, după ce a fost vestită întâi de Domnul, ne-a fost adeverită de cei ce au auzit-o,
4. în timp ce Dumnezeu întărea mărturia lor cu semne, puteri şi felurite minuni şi cu darurile Duhului Sfânt, împărţite după voia Sa!
(Evrei 2).

Viaţa fiecăruia dintre noi este ca o călătorie care se va încheia într-o zi. Ceea ce face călătoria frumoasă nu este atât de mult peisajul de pe traseu, deşi este important şi el, ci destinaţia. Iar viaţa este o călătorie spre împlinire şi fericire autentică. Toţi călătorim, toţi avem o destinaţie, chiar dacă cei mai mulţi încă nu am fixat-o. Viaţa ce-o avem nu ne permite să rămânem în portul în care ne-am făurit corabia. Navingând prin existenţă, unii se laudă că au atins deja limanul dorit, alţii ştiu deja unde vor ancora. Cei mai mulţi însă, deşi doresc fericirea, nu ştiu în care direcţie este aceasta. Îi vezi adesea prin porturile vieţii, avariaţi, cu părţi din corabie distruse de valurile nemiloase şi de stâncile dure care le-au promis fericirea. Circulă tot mai multe veşti că foarte multe corăbii au naufragiat, înghiţiţi de furia unor furtuni. Din cauza aceasta mulţi hotărăsc să nu se mai avânte în larg, fiind mai degrabă dispuşi să rămână în porturile periferice ale vieţii.

De 2000 de ani circulă o veste plină de speranţă: există un Corăbier care promite siguranţă şi ajungerea în portul fericirii veşnice, cu condiţia ca El să fie Căpitanul corabiei. Sunt unii care povestesc despre o noapte furtunoasă pe marea Galileii. Şi ei spun că echipajul format din 12 bărbaţi, unii dintre ei pescari cu vechime, era gata de pieire şi toată iscusinţa lor de oameni ai mării nu i-a ajutat cu nimic, până nu au strigat după ajutorul celui de-al 13-lea membru al corabiei. Acesta s-a trezit din somnul Lui, S-a ridicat în picioare, a certat marea, da aţi auzit bine, a certat marea, iar ea s-a potolit pe loc.

Bazaţi pe aceste istorisiri şi pe multe altele, unii corăbieri au părăsit portul multumirii de sine, al descurajării, al eşecului şi au pornit în căutarea Marelui Corăbier. N-a trebuit să meargă departe fiindcă, odată dorit, Marele Corăbier, Isus, îşi face prezenţa în fiecare corabie.

Autorul cărţii Evrei, ne atrage atenţia în capitolul 2 că există pericolul ca deşi am auzit despre tot ce poate face Corăbierul pentru noi, să rămânem nepăsători faţă de El şi de oferta Lui, alegând în schimb să ne lăsăm corabia vieţii purtată în toate direcţiile, după orice vânt, fără a mai ajunge vreodată în portul Paradisului.

Aşa cum am citit deja, în capitolul 1, Isus ne era prezentat ca fiind Fiinţa la gradul superlativ absolut. El este Creatorul, Susţinătorul, Conducătorul, Cel care stă la dreapta lui Dumnezeu. El este acela care plătit pentru viaţa noastră. Isus este veşnic, îngerii I se închină şi este Autorul salvării noastre din moarte. Isus este singurul calificat şi recomandat de Dumnezeu veşniciilor, să ne conducă spre Portul unde ne aşteaptă Tatăl.

Cu toate acestea, aşa cum observa şi Barclay, „sunt doar câţiva oameni care în mod voit îşi întorc faţa spre El, dar sunt mulţi care zi de zi se îndepărtează tot mai mult de El”. Portul fericirii nu va fi, din păcate, prea populat de corăbii, în timp ce portul pierii va fi ticsit de ele. Nu va fi înghesuială la Poarta Paradisului, în schimb oamenii se vor călca în picioare la poarta abisului. Va fi însă fericire şi împlinire veşnică în portul lui Dumnezeu. După ce au trecut prin furtunile vieţii, copiii pământului îşi întâlnesc în sfârşit Tatăl şi îşi vor vedea Corăbierul în carne  şi oase.

În ce direcţie se îndreaptă coarbia vieţii tale? Cine îţi conduce vasul? Dragi corăbieri să aveţi şi azi Vânt bun din pupa!

Eu sunt Canaanul vostru (II)

Am scris în articolul anterior despre bazele legământului de la Sinai și am început să vorbim despre trei dimensiuni, implicații ale legământului care ne includ și pe noi: identitate, scop, valoare. În primul articolul am…

1 an

Povestea dovleacului de Halloween

Autor: Irina-Maria Manea in www.historia.ro Populara sărbătoare de Halloween are în spate o bogată tradiţie, adesea presărată cu poveşti fermecătoare pentru pasionaţii de mistere. Pentru populaţiile celtice de odinioară era un festival al umbrelor, o…

4 ani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *