Lucruri de NE-aruncat peste bord


Vegheaţi să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mâncare şi-a vândut dreptul de întâi născut.Evrei 12,16

Viaţa ne învaţă că pentru a câştiga, uneori trebuie să pierzi, că pentru a primi ceva mai bun, trebuie să renunţi la ceva bun. Înţelept e acel om care ştie la ce să renunţe pentru a avea ceea ce este cel mai important. Nu acumularea bunurilor/lucrurilor ne face cu adevărat fericiţi ci selectarea şi reununţarea la unele dintre ele. Nu întotdeauna când pierzi şi câştigi şi nu întotdeauna când renunţi la ceva primeşti altceva în schimb. În acelaşi timp există ocazii când pierzi mai mult câştigând ceea ce ţi-ai dorit.

Există lucruri la care trebuie neapărat să renunţi şi lucruri care în nici un chip nu trebuie renunţat; înţelepciunea se vede în indentificarea acelor lucruri la care nu trebuie renunţat.

Paradoxal, în viaţa, cei mai mulţi oameni renunţă exact la lucrurile care ar trebui să le păstreze în timp ce ţin cu dinţii la ceea ce ar fi trebuit, într-adevăr, aruncat peste bord.

Despre ceea ce trebuie aruncat nu voi vorbi acum, ar fi prea lungă şi prea plictisitoare lista, de aceea voi aminti câte ceva despre ceea ce sub nici o formă nu trebuie renunţat.

Să nu renunţi niciodată la dragoste, în primul rând cea de Dumnezeu şi apoi cea de semeni. Dragostea este o valoare divină după care vei fi evaluat chiar şi în ziua de apoi. Pe cine iubeşti? Cât iubeşti? Ce iubeşti? Cum iubeşti? De ce iubeşti? Până când iubeşti? – iată câteva întrebări care te ajută să-ţi evaluezi dragostea

Să nu renunţi niciodată la speranţa creştină, ea este aerul proapăt de fiecare zi de care are nevoie sufletul tău să trăiească.

Să nu reunţi niciodată la credinţa creştină şi să nu te prindă venirea lui Isus fără ea. Credinţa este singurul mod de a fi plăcuţi lui Dumnezeu şi este singura modalitate de a privi cerul încă de pe acest pământ.

Să nu-ţi pierzi niciodată caracterul, este sigurul „bun” pământesc care-l vei putea lua cu tine de pe pământ. Păstrează-te integru şi veghează la caracterul tău mai straşnic de cum veghează străjerii pe turnurile cetăţii.

Să nu-ţi pierzi niciodată dreptul de cetăţean al veşnicei Împărăţii, aşa cum a făcut Esau. Promisiunea că vei fi cu Isus în Paradis dacă Îl iubeşti, poate părea una îndepărtată, dar este singura promisiune demnă de încredere, nu o da la schimb pentru nici o plăcere trecătoare. Esau s-a autoexclus de la drepturile şi binecuvântările spirituale pentru o poftă (NU nevoie) a trupului.

Pentru Esau nu exista nimic sacru sau divin, valoarea cea mai înaltă pentru el erau pământul şi ofertele lui. A umbla după lucrurile nevăzute şi nepalpabile încă, însemna pentru Esau a face curte nebuniei. A plâns cu amar când a văzut ceea ce a pierdut, dar era prea târziu.

De aici ar trebui să învăţăm şi noi că valorile trupeşti, sufleteşti şi spirituale care le punem la bătaie atunci când intrăm în cazinourile diavolului, se pot pierde uşor şi greu se mai pot recupera, poate chiar deloc.

Tot ce câştigi în lumea asta într-o zi vei pierde dar tot ce pierzi pentru Hristos va fi un mare câştig. Nu ai pierdut nimic dacă n-ai pierdut pe Dumnezeu şi nu ai câştigat nimic dacă El nu este prezent în viaţa ta.

Înţelept este acela care renunţă la lucrurile pe care oricum le va pierde pentru a le câştiga pe acelea pe care nimeni nu le poate lua. ” Cand nu-ti ramane decat Dumnezeu, vei descoperi ca Dumnezeu iti este suficient.”
Cred-Gandesc-model-1

Frumusețea cuceritoare a lui Dumnezeu

„Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui!” (Isaia 6,3) Dacă este vreun atribut divin la care omul păcătos reacționează vehement acesta este „sfințenia lui Dumnezeu”. Ne place că Dumnezeu…

5 luni

Schimbare de adresă

În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă…

11 luni

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *