Puritatea

Puritatea căsniciei.

„Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea, şi patul să fie nespurcat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi pe preacurvari.” (Evrei 13,4)
Cu mici excepţii, toţi creştinii sunt de acord că Dumnezeu a instituit căsătoria în Eden, primii căsătoriţi fiind Adam şi Eva. Totuşi, cu mici excepţii, mai toţi creştinii nu văd o problemă actul sexual premarital sau extraconjugal. Fructul curatei plăceri nu se mai consumă exclusiv în aşternutul matrimonial, ci este expus pentru vânzare nu doar în locurile selecte ci şi pe cele mai ordinare tarabe. Filosofia este asemănătoare cu nemitoşenia punerii carului înaintea cailor având pretenţia ca aceştia din urmă să şi facă treabă bună. Cu alte cuvinte, se crede că sexul dovedeşte şi întreţine dragostea. Astfel oamenii ajung sa facă sex înainte să se iubească cu adevărat, ca după ce au început să simtă iubirea, să le piară pofta de sex. Rezultatul: fluturele va zbura pe o altă floare, iar până să i se frângă aripile va frânge el destule petale credule şi prostuţe.

Nici la vremea când Pavel scria sfatul acesta, nu era uşor să te păstrezi curat într-o cultură trivială şi licenţioasă precum cea a lumii romane din primul secol. Ispitele pândeau lacome şi atunci, ca şi azi, sufletele şi trupurile oamenilor. O mică şi nevinovată aventură nu era considerată un păcat capital, mai ales dacă nu te ştia nimeni. Nu era uşor să te desprinzi dintr-un asemenea mod de viaţă şi nu era uşor nici să promovezi un stil de viaţă conjugală morală.

Nici în secolul nostru, sexul nu mai ţine de sacralitate ci este privit şi tratat ca un produs de pe urma căreia se câştigă plăceri nepermise şi bani „frumoşi”. În lumea noastră modernă copiii se nasc pe băncile liceelor şi sunt aruncaţi în tomberoanele blocurilor, şi asta ca rezultat al „dragostei” nebune. Căsniciile de azi se pot destrăma nu doar pentru că cineva a fost prins cu amanta în pat ci şi pentru că a fost prins pe site-uri pornografice sau pe Facebook cu declaraţii fierbinţi făcute unei iubite din adolescenţa apusă. Aşadar, puritatea căsniciei nu ţine doar de dormitor ci şi de monitor. În altă ordine de idei, puritatea căsniciei nu trebuie păstrată doar din momentul „DA”-ului de la altar ci trebuie avută în vedere chiar înainte de aceasta (nici unuia dintre noi nu-i face plăcere să mănânce dintr-un măr deja muşcat, nu-i aşa?).

Poziţia lui Dumnezeu faţă de aceste devieri sexuale nu s-a schimbat. El a fost întodeauna împotriva acestor păcate care au înlocuit dragostea responsabilă. Oamenii nu sunt obiecte care să fie folosite, ci fiinţe pentru care Dumnezeu a plătit un preţ enorm pentru a fi fericite veşnic. Încălcarea poruncii lui Dumnezeu legată de puritatea sexuală (a 7-a din Decalog) se pedepseşte cu moartea în caz de nepocăinţă indiferent de justificările, de scuzele noastre şi de moda noastră nouă.

urmează Mulţumirea