Întrebări banale pentru un Dumnezeu absolut
Citind din Evanghelie zilele acestea, mi-a atras atenţia un aspect din interferenţele lui Isus cu ucenicii şi cu oamenii timpului de atunci, şi anume întrebările pe care ei le-au pus lui Isus. Cele mai multe dintre ele sunt atât de banale şi inutile, superficiale şi de umplutură. Sunt puţin ofticat, puţin mai mult, pentru că deşi aveau între ei pe Însuşi Ziditorul tuturor lucrurilor, pe Cel care deţine toată informaţia, Atotştiitorul, Fiul lui Dumnezeu şi Omul mileniilor, au pus întrebări mai mult să se afle în treabă. Au întrebat tot felul de inutilităţi şi nemintoşenii. Au pus întrebări cu şiretlic pentru a-L putea prinde cu vorba şi să-L condamne, au întrebat ca mai apoi să ia în bătaie de joc răspunsul Lui. Au întrebat despre viaţa lor lipsită de sens şi despre problemele lor nesemnificative. Au întrebat despre pământ şi mai nimic despre Cer. Au vrut să ştie cine avea dreptate şi nu cum trebuie să iubească mai mult. Au întrebat despre cine trebuia să moştenească o moşie trecătoare şi nu cum pot să ajungă în ţara veşniciei.
– Petru Îl întreabă de câte ori trebuie să-şi ierte aproapele, oare nu ştia? Tot el e curios cum va sfârşi Ioan, era atât de important pentru viaţa lui ?
– Saducheii Îl întreabă despre înviere deşi nu credeau în ea, oare nu pentru a batjocori răspunsul lui?
– Un cărturar Îl întreabă despre cea mai mare poruncă, oare nu învăţase până atunci?
– Fariseii şi irodienii Îl întreabă dacă se cuvine să plătească bir cezarului, oare chiar îi interesa atât de tare?
– Bătrânii şi proeţii Îl întreabă cu ce putere face El ordine în templu, oare chiar vroiau să afle?
– Ucenicii Îl întreabă de ce nu au putut să elibereze un demonizat şi mai că L-ar fi întrebat în multe ocazii, care este cel mai mare între ei.
– Tânărul bogat Îl întreabă ce să facă să moştenească Împăraţia lui Dumnezeu, dar aştepta din partea lui Isus să-i dea răspunsul care să-i gâdile urechile.
Nimeni nu-L întreabă despre creaţiune, despre ce a simţit când Adam şi Eva au căzut în păcat. Nimic despre războiul din Cer, nimic despre strategii de luptă împotriva Satanei. Nici o întrebare despre celelalte lumi sau despre splendorile Cerului. Nu sunt curioşi nici unul să afle care au fost motivele pentru care Enoh, Moise, Ilie sunt în ceruri, sau despre ce fac ei acolo. Nici măcar după întâmplarea de pe munte, când au văzut pe Moise şi Ilie, nu au avut nici o întrebare. Nici o întrebare despre locaşurile cereşti de acolo de Sus, sau despre iubirea Tatălui. Nici o întrebare importantă pentru viaţă.
Eternitatea a dat mână cu noi şi noi L-am tratat indiferent, ne-am întreţinut protocolar cu întrebări de preşcolari. Banalul din noi s-a evidenţiat la orice nivel. Una dintre puţinele întrebări importante le-a adresat Pilat: „Ce este adevărul?”, dar n-a aşteptat să primească răspuns. Mă cam îndoiesc că nu ştia, după cele petrecute, însă era prea însetat după putere şi înrobit sistemului şi ambiţiilor personale. De fapt, Pilat nu dorea o soluţie; tot ce căuta el era o cale de scăpare.
Dar noi ce L-am întreba dacă ar fi în carne şi oase cu noi, ca acum 2000 de ani? Mă tem că tot banalităţi!
Cei din biserică L-ar întreba dacă trebuie să poarte femeia batic în biserică, dacă trebuie să tacă în biserică, dacă e bine să fie mutat amvonul de la locul lui. Dacă e bine să urcăm la amvon şi pe cei nebotezaţi sau din altă confesiune. Dacă e păcat să rupi un măr în Sabat, sau dacă e păcat să mergi cu maşina în Sabat. Dacă trebuie să iertăm pe cel care nu îşi cere iertare, dacă e bine ca pe lecţiunile noastre, pe Biblii şi pe frontispiciul bisericii să fie pusă crucea. Dacă Duhul Sfânt este sau nu persoană a dumnezeirii, dacă există sau nu trinitate. Dacă e păcat sau nu să avem televizor şi internet, dacă e păcat sau nu să consumăm carne. Dacă Sâmbăta sau Duminica este ziua de odihnă şi de închinare adevărată (ei, asta ar mai suna cumva a întrebare deşteaptă, deşi Dumnezeu ne-a spus de început şi Isus ne-a arătat prin exemplul Lui care e ziua de închinare săptămânală).
Reporterii lumii s-ar înghesui să-L întrebe dacă a fost sau nu căsătorit cu Maria Magadalena şi dacă au avut copii. Dacă se simte vinovat de sinuciderea lui Iuda. Dacă va fi sau nu apocalipsă, sau dacă papa de la Roma este sau nu fiara sau 666.
Şi lista întrebărilor nemintoase ar putea continua. Cred că după 2000 de ani, deşi suntem alţii oameni, cei mai mulţi, avem aceleaşi întrebări lipsite de semnificaţie şi profunzime. Nu ne interesează nici azi prea mult cerul şi tot ce însemnă el, pentru că suntem prea legaţi de pământ. Nici de iubirea lui Dumnezeu nu am fi prea curioşi, fiindcă ne iubim prea mult pe noi înşine.
Conştienţi sau nu, deşi lipsit de un trup ca al nostru, Isus este lângă noi prin prezenţa îngerilor şi a Duhului Sfânt în fiecare zi, gata să ne ofere soluţii, să ne răspundă la întrebările vieţii, să ne vină în ajutor, 24 din 24 de ore disponibil, la o distanţă de o rugăciune, de o conversaţie. Vei sta de vorbă cu El azi, şi în fiecare zi? Întreabă-L despre cer, despre iubire, despre Tatăl, despre casa ta cerească, despre pământul nou, despre revenire; întreabă-L şi… cu drag îţi va răspunde!
4 comentarii
Felicitări pentru emisiune. Acum am descoperit acest blog și îmi dau seama că este valoros. Totodată am descoperit și că ai blogul meu la Bloggroll, lucru pentru care îți mulțumesc. Am să pun și eu acest blog valoros în lista de prieteni pentru că merită citit.
Multumesc Alex ca ne-ai urnarit. blogul tau l-am gasit mai demult si m-au cucerit gandurile de acolo. de aceea l-am si pus la bloggroll. ar fi insemnat egiosm sa tin doar pt mine. multumesc si eu pt sustinere. am lasat si eu comments la unele articole sub numele de „danny”. in rest… sa fim cu totii alti oameni…oameni ai Cuvantului.
Oho, mulțumesc pentru sustinere. Am sa pun si eu un link catre acest blog. Daca v-ar interesa o promovare reciproca prin bannere (125×125) sunt dispus să colaborăm. Aștept raspunsul dvs. pana atunci am sa pun un link la blogroll.
astept bannerul tau, eu deocamdata nu am un banner pe dimensiunea asta. in viitor ti-l voi trimite. multumesc si alese binecuvantari