Asculți și… câștigi!
Amenințarea plăgii a șaptea aduce cu ea o regândire a poziției unor egipteni față de Dumnezeul evreilor.
După ce plaga a șasea îi ține pe sfătuitorii lui Faraon departe de acesta din cauza bubelor dureroase, plaga a șaptea va face o triere între slujitorii împăratului.
20. Aceia dintre slujitorii lui faraon, care s-au temut de cuvântul Domnului, şi-au adunat în case robii şi turmele.
21. Dar cei ce nu şi-au pus la inimă cuvântul Domnului şi-au lăsat robii şi turmele pe câmp.Vestea amenințării divine se răspândește repede și cum nu era timp de zăbavă, o parte dintre oficialii egipteni și nu numai, iau măsurile necesare pentru a-și proteja turmele și păzitorii acestora, așa cum Dumnezeu i-a sfătuit prin Moise.
E interesant că deși plaga urma să fie năpraznică, Dumnezeu prin sfatul dat pare că își limitează aria de distrugere care putea să-I aducă un mai mare avantaj. Se vede și prin aceasta însă că Dumnezeu nu este un războinic crud care să se bucure se vărsarea de sânge și de distrugere. În ciuda judecăților aduse împotriva Egiptului, se evidențiază harul care s-a vrut a fi o poartă salvare pentru cei ce doresc să fie salvați. Dacă Faraon și restul egiptenilor ar fi ascultat precum ceilalți, devastarea nu ar fi fost atât de mare. Deși iarba și arborii ar fi fost distruși, nici o ființă nu ar fi pierit.
Plaga aceasta separă demnitarii egipteni în două: cei care încep să se teamă de Domnul și cei care continuuă să se împotrivească Lui. Au fost în avantaj cei care au ascultat și așa va fi mereu. Ascultarea de Dumnezeu aduce avantaje chiar și în vremelnicie ca să nu mai vorbim de cele veșnice. ”Piatra a nimicit, în toată ţara Egiptului, tot ce era pe câmp, de la oameni până la dobitoace; piatra a nimicit şi toată iarba de pe câmp, şi a frânt toţi copacii de pe câmp” (Exod 9,25).
Ascultarea oamenilor însă, este un demers dificil deoarece înseamnă abdicarea lui ”eu” pentru ”El”. Supunerea față de Dumnezeu este dificilă și din cauza unui oarecare prestigiu care l-ai câștigat în timp, în fața oamenilor, tocmai prin nesupunere față de El. Acceptând ca principiu ceea ce spuneai că e o aberație și ca hrană ceea spuneai că e gunoi, riști să devii ridicol în fața celor care te-au urmat. Cu toate acestea, riscă! E mai bine să fii arătat cu degetul ca fiind trădător de păcat decât alungat și dezmoștenit de Dumnezeu din cauza acestuia.
Dificultatea în a schimba taberele constă nu în lipsa dovezilor ci în confortul halucinant pe care îl ai în tabăra din care ești. Problema nu este lipsa adevărului sau slaba evidențiere a lui, ci patul călduț al compromisului care face casă bună cu speranța nebună că până la urmă va fi bine și așa.
În cele din urmă însă, ”cine nesocoteşte Cuvântul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit” (Prov. 13,13). Asculți și… câștigi și câștigi dacă asculți pentru că ascultarea de Dumnezeu în vremelnicie îți garantează șederea cu El în veșnicie.