Facebook și Homo Nudes
A doua categorie de oameni care viețuiesc în lumea social-media este Homo Nudes.
Când pozele cu buze colorate și mult lipici nu atrag like-uri, când nici la citatele copiate cu mult elan de pe citatopedia.ro nu se prea înghesuie nimeni cu aprecieri, când nici rochia cea nouă, nici unghiile pictate, nici prosteala cu colega de bancă nu aduc berechet de like-uri mai rămâne o soluție – despuierea. De la fetele care au ce arăta și cele ce mai bine nu ar arăta, la băieții cu bicepși proaspeți scoși din sala de transpirație sau cei burtoși ori scheletici, toți ne imploră sau ne „obligă” să îi placem.
Îmi povestea un tânăr contrariat de o fată din biserica lui care se tot chinuie să-și lungească încăpățânata fustă ca să nu i se vadă prea mult din picioare atunci când vine la „închinare”, că a descoperit-o 90% dezbrăcată(a se citi: în costum de baie) pe facebook. Că el nu înțelege de ce se chinuie să se acopere la biserică după ce cu plăcere și-a postat o poză cu ea, dezbrăcată pe facebook.
Haidem să vedem cine sunt cei care se dezbracă pe facebook și de ce?
La întrebarea „cine?” un răspuns fulger ar fi acesta: imoralii, nerușinații, hormonalii, narcisiștii disperați, psiho-redușii, tribalii, etc.
La întrebarea „de ce?” ar fi mai multe de spus, de aceea, presupunând că veți avea răbdare să citiți, am să expun mai în detaliu..
Aș dori să înțelegem că dezvelirea trupului (parțială sau în întregime) a fost dintotdeauna, fie modalitatea înjosirii umane, fie cartea de vizită a promiscuității. Sclavul, robul și alți așa numiți periferici existențiali, erau dezbrăcați pentru ca propria lor (semi)nuditate să le fie un remember al lipsei lor de valoare. Trauma psihică era dată nu atât de mult de faptul de a fi dezbrăcat ci a fi în permanență expus privirilor celorlalți. Nuditatea devenea banalitate când de fapt el trebuia să poarte valoarea unei taine.
La cealaltă extremă se află despuierea ca invitație spre desfrâu care la rândul ei este o altă formă de degradare umană, degradarea prin alegere.
În societatea noastră postmodernă, abundent sexualizată și pornografică, unde rușinea este tot mai des alungată, homo-despuiatus este prezentat peste tot ca o normalitate. De la staruri la pițipoance, de la culturiști la scheletoni ambițioși, de la trupuri bronzate la cele albe ca laptele, de la fetele cu talia de viespe la cele ca mascota „michelin”, toți au început marea dezbrăcare. Toți își etalează cu entuziasm trupurile lor semn că de mintea lor le este rușine.
Sacralitatea și taina trupului uman au dispărut din cei mai mulți și din păcate chiar dintre creștinele care ne spun poezii emoționante despre sfântul Isus, sau bărbații creștini care se pozează burtoși la un grătar ori pe plajă după ce ne-au predicat la biserică despre evlavie.
Descopăr tot mai mult în zilele noastre „zbaterea” multor femei de a fi mai degrabă savurate decât apreciate. De aceea nici bărbatul nu se mai străduiește să o cucerească ci doar s-o pescuiască. Disponibilitatea fără bariere de a te dezveli de bună voie pe oriunde, trădează fie o acută scădere a imaginii de sine, fie o fudulie neobrăzată.
Varianta de mijloc este cea a normalității divine în care dezvelirea trupului este un act sacru ce are loc în cadrul intim al căsniciei. Căsnicia este singurul loc unde Creatorul ne-a permis, ca o binecuvântare, să ne admirăm trupurile în goliciunea lor. În textele Scripturii găsim diverse referințe pe acest subiect; iată câteva dintre ele: „Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji” , „Gâtul tău este ca un turn de fildeș…” și „Ești o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fântână pecetluită.” (Cântarea Cântărilor 4,4.12; 7,4a). Mesajul acestor texte este cât se poate de evident: trupul este o valoare ce trebuie protejată și apărată de potențialii invadatori. Prin simbolurile acestor versuri, autorul descrie pe fecioara care se zăvorăște în spatele castității și cinstei. Mulți au încercat s-o invadeze măcar cu privire dar ea este de neatins în turnul ei de fildeș. Într-un cuvânt, numele ei este INTERZIS, pentru că ea se va dărui în toată splendoarea ei doar celui ales.
Închei acest subiect făcând un apel către conștiința voastră: stimate domnișoare și doamne, nu vă vindeți ieftin! Nu vă expuneți trupul spre a fi poftit de tot felul de bărbați sau dimpotrivă, de-a fi motivul glumelor acestora. Stimate credincioase, înainte să cântați, să vă rugați sau să recitați lui „Doamne! Doamne!” asigurați-vă că nu mai aveți poze compromițătoare pe facebook sau în alte cotloane virtuale; s-ar putea să fie probă la judecată. Și dragi bărbați, știați că burțile păroase și pline de bere, mușchii proaspăt pompați la sală și alte de genul acesta, sunt o dovadă a legii compensației? Adică, cine are minte puțină trebuie să arate că are mușchii sau burțile mari. No offence!
A, și încă ceva! Există un text în Biblie care spune „Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din acești micuți, care cred in Mine, ar fi mai de folos sa i se atârne de gât o piatră mare de moară și sa fie înecat în adâncul mării.” (Matei 18,6). Așadar, în final o vor încurca atât cei care poftesc alte trupuri cât și cei care-și expun trupurile spre a fi poftite. Să nu uităm că cea mai onorabilă carte de vizită a unui om este ceea ce conține el și nu ceea ce expune prin ambalaj sau așa cum spune Înțelepciunea: „ceea ce face farmecul unui este bunătatea lui” (Prov. 19,22).