Un Preot fără egal
26. Şi tocmai un astfel de Mare Preot ne trebuia: sfânt, nevinovat, fără pată, despărţit de păcătoşi şi înălţat mai presus de ceruri,
27. care n-are nevoie, ca ceilalţi mari preoţi, să aducă jertfe în fiecare zi, întâi pentru păcatele sale, şi apoi pentru păcatele norodului, căci lucrul acesta l-a făcut o dată pentru totdeauna, când S-a adus jertfă pe Sine însuşi.
28. În adevăr, Legea pune mari preoţi pe nişte oameni supuşi slăbiciunii; dar cuvântul jurământului, făcut după ce a fost dată Legea, pune pe Fiul, care este desăvârşit pentru veşnicie. (Evrei 7).
Cum ar fi dacă biserica ta ar avea un preot sau pastor care să fie lipsit de păcat? Unul care să nu poată fi ispitit în nici un chip să păcătuiască. Unul care să nu se roage pentru păcatele lui, pentru că nu are, ci doar pentru păcatele bisericii sale. Cum te-ai simţi ca membru într-o biserică care are un asemenea preot/pastor? Ar afecta sfinţenia lui calitatea ta morală? Ai fi mai motivat să trăieşti o viaţă sfântă? Ar fi biserica ta mai schimbată decât e acum?
Ei bine, nu vreau să te dezamăgesc dar un asemenea preot/pastor nu există aici pe pământ. Oricât ar dori un preot/pastor să trăiască fără păcat, nu reuşeşte. Oricât ar dori membrii congregaţiei să aibă un asemenea om, nu îl vor avea. Vor putea dori, în mod legitim, ca pastorul/preotul lor să fie deasupra tuturor ca exemplu moral, dar ca să fie desăvârşit în toate aspectele vieţii…,aşteptările sunt prea mari.
Aceasta a fost şi problema preoţilor din Vechiul Testament. Deşi erau reprezentaţii lui Dumnezeu în faţa poporului şi trebuiau să fie exemple, erau în fond şi ei nişte păcătoşi. Ca să mijlocească pentru păcătosul care venea cu jertfa pentru păcat, trebuia ca mai întâi el să aducă o jertfă pentru păcatele lui. Deşi prin jertfele levitice păcătosul era iertat de păcatele săvârşite, nu aveau puterea să cureţe pe deplin conştiinţa. Chiar marele preot trebuie să aducă jertfă pentru el înainte să intre să facă mijlocire pentru popor de ziua ispăşirii.
Epistola lui Pavel către evrei aduce vestea că există un Preot care nu are păcat, care nu se roagă pentru El ci doar pentru biserica Lui. Un preot care nu a păcătuit niciodată şi care este gata să ajute pe păcătoşi: nimeni altul decât Isus Hristos.
Acest Mare Preot deţine o triplă perfecţiune, perfecţiune ce nu a putut fi atinsă de marii preoţi ai Israelului: perfecţiunea caracterului, perfecţiunea jertfei şi perfecţiunea mijlocirii.
Prefecţiunea caracterului. Limba greacă are două cuvinte pentru sfânt. Hagios – înseamnă cineva sau ceva care aparţine lui Dumnezeu, sau care a fost pus deoparte pentru El (ex. tabernacolul sau templul, preoţii, creştinii). Astfel un sfânt este pus deoparte pentru Dumnezeu, de aceea Noul Testament numeşte pe creştini ca fiind sfinţi.
Dar în Evrei 7,26 termenul pentru sfânt în greacă este hosios şi se referă la caracterul persoanei descrise. Astfel că Isus nu a fost doar cineva care Îi aparţinea lui Dumnezeu, precum creştinul obişnuit, ci El era sfânt în caracter, un caracter fără nici un fel de impuritate. El a fost şi este deasemnea, liber de păcat, imun faţă de păcat, fără vreo pată sau meteahnă a caracterului. Isus este diferit moral de păcatoşi, chiar dacă a umblat printre ei, El nu a fost ca ei, ci distanţat de păcat.
Perfecţiunea jertfei Sale. Aşa cum aminteam mai sus, preoţii din vechime se confruntau cu problema păcatului la fel ca restul din popor. Păcatul era o problemă şi pentru ei; nefiind în stare să elimine păcatul din propria viaţă trebuia ca permanent să aducă jertfe şi pentru ei. Isus însă a fost sfânt, nepătat, fără păcat. El nu a trebuit să aducă o jertfă pentru El, ci dimpotrivă S-a dus pe Sine ca jertfă pentru păcatele tuturor păcătoşilor. De aceea jertfa Sa este perfectă şi superioară preoţilor din vechime. Jertfa Sa nu este un repetitivă, ea fiind suficientă pentru toţi păcătoşi care doresc iertarea, este soluţia unică şi pentru totdeauna în problema păcatului.
Perfecţiunea mijlocirii. Isus Hristos este cel mai în măsură să aducă cazurile păcătoşilor înaintea lui Dumnezeu deoarece El a trăit printre ei, le înţelege luptele, a fost asaltat de probleme şi ispite dar a fost biruitor. El are milă de slăbiciunile noastre de aceea ne trimite şi forţa necesară pentru a deveni tot mai asemenea Lui. Faptul că azi existăm se datorează acestui Mare Preot care încă mai mijloceşte pentru noi, mijlocire care are la bază jertfa Sa proprie.
Prin Isus avem o speranţă mai bună, făgăduinţe mai bune, un Preot mai bun, o patrie mai bună. Oferta Lui este de neegalat, incomparabil mai bună decât oferta prinţului veacului acestuia. Oferta lui Isus este de nerefuzat. Isus este Preotul de care nu vei fi niciodată dezamăgit, El nu îţi va da doar iertarea ci dreptul de a sta pe tronul de domnie cu El în Împărăţia Sa. Nu pentru că eşti tu bun ci pentru că El este Bun. Adu-I păcatele tale şi El îţi va da neprihănirea Sa.