Dreptul la cuvânt

Ne nastem in lumea cuvintelor fara sa putem rosti unul. Primul cuvant ne este asteptat ca pe un margaritar. Este timpul cand cuvintele ne intregesc, ba chiar ne fac mai dragalasi in fata altora. dupa o vreme cuvintele devin o moneda de schimb si astfel cuvintele exprimate ne introduc intr-o categorie de oameni sau alta. tot mai mult cuvintele devin ambasadori ai interiorului – esti ceea ce rostesti. este vremea cand „din cuvintele tale vei fi scos fara vina si din cuvintele tale vei fi osandit”.

Avem dreptul la cuvinte pentru ca Acela care este Cuvantul, Isus, a dezlegat limba noastra. rostirea cuvintelor nu este meritul nostru ci este darul Lui, iar cuvintele care El vrea sa le auda de la noi trebuie sa fie nobile si sa innobileze.

De aceea scriu… pt innobilare. incerc sa adun cuvinte care sa-mi dovedeasca originea – Din Cuvant. mai scriu pt ca simt sarbatoarea cuvintele din interior, de aceea nu scriu pentru a fi cineva ci pentru a contribui cu ceva… cu putin poate, dar in cat mai multi… scriu pentru a contamina si pe altii cu dorinta de a trai in fascinanta lume a cuvintelor care ne apropie de Cuvantul care este de la inceput si de la care ar trebui sa incepem totul.

Scriu pentru a trezi in noi o dorinta comuna; aceea de a face Cuvantul sa fie mandru de cuvintele noastre.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *