Dormind cu spinii
1.Îngerul Domnului S-a suit din Ghilgal la Bochim şi a zis: „Eu v-am scos din Egipt şi v-am adus în ţara pe care am jurat părinţilor voştri că v-o voi da. Am zis: „Niciodată nu voi rupe legământul Meu cu voi;
2. şi voi să nu încheiaţi legământ cu locuitorii din ţara aceasta, ci să le surpaţi altarele.” Dar voi n-aţi ascultat de glasul Meu. Pentru ce aţi făcut lucrul acesta?
3. Am zis atunci: „Nu-i voi izgoni dinaintea voastră; ci vă vor fi ca nişte spini în coaste, şi dumnezeii lor vă vor fi o ispită.”(Judecători 1).
Cred că este o pură nemintoşenie să crezi că atingând spinii nu te vor înţepa. Ceea ce au uitat cuceritorii Canaanului a fost că spinii şi mlădiţele din viţa regală nu sunt rude. Defrişarea trebuia făcută până la capăt. Spinii nici măcar ca şi gard viu nu pot fi lăsaţi. Orice nu supui, te va supune. Cucerirea Canaanului era aproape terminată, locuitorii păgâni erau în mare parte izgoniţi sau anihilaţi, se mai cerea un ultim efort pentru ca ţara care le-a fost dată în stăpânire să vie o ţară un curge lapte şi miere atât fizic cât şi spiritual. Dar seminţiile au schimbat strategia şi planul dat de Dumnezeu, cu planul lor. Fiindcă erau puternici în ţinuturile care le-au fost date, au hotărât să lase armele jos şi să stea cu burta în sus la soare, iar pe locuitorii teritoriilor care trebuiau izgoniţi, i-au pus să le slujească precum nişte robi. În timp ce ei vegetau, robii trebuiau să producă. Şi bineînţeles că au fost îngăduitori şi cu dumnezeii lor, care mai târziu chiar ei le-au slujit, mâniindu-L pe Dumnezeu. Mai devreme decât s-ar fi aşteptat, ţara unde curgea laptele şi mierea va deveni ţara unde va curge sângele şi viaţa le va fi amară precum fierea. Cei care le lustruiau ieri „pantofii” vor veni mâine să le ia întreaga garderobă. Nesocotind porunca divină, şi-au periclitat propria fericire.
Lecţia este evidentă pentru noi… Te bucuri atât de puţin dacă nu-L asculţi pe Dumnezeu. Şi în loc să adormi şi să te trezeşti în parfumul florilor, vei ajunge să dormi cu spinii. Şi apoi ne mai mirăm de ce ne sângerează trupul şi sufletul. Păcatul arată de multe ori ca un trandafir, frumos, atractiv şi parfumat, dar nu trebuie să uităm de spinii care-i poartă.
Nu poţi lenevi pe un pat comod de flori atâta vreme cât războiul nu este terminat. Câteva bătălii câştigate în lupta cu ispitele nu te fac un erou. Mâine poţi fi un învins, de aceea nu pune jos armele Duhului, ci veghează, fii cu ochii-n patru. Diavolul schimba strategia zilnic. Azi poate alege calea războiului deschis, mâine poate fi diplomatic şi îţi va trimite un trandafir…roşu…cu spini. Câştigi dacă veghezi!