Samson – Nunta (partea a doua)
11. Cum l-au văzut, au poftit treizeci de tovarăşi care au stat împreună cu el.
12. Samson le-a zis: „Am să vă spun o ghicitoare. Dacă mi-o veţi ghici în cele şapte zile ale ospăţului şi dacă o veţi dezlega, vă voi da treizeci de cămăşi şi treizeci de haine de schimb.
13. Dar dacă n-o veţi ghici, să-mi daţi voi treizeci de cămăşi şi treizeci de haine de schimb.” Ei i-au zis: „Spune-ne ghicitoarea ta s-o auzim.”
14. Şi el le-a zis: „Din cel ce mănâncă a ieşit ce se mănâncă, şi din cel tare a ieşit dulceaţă.” (Judecători 14).
Nunta lui Samson a fost una ciudată. Samson s-a căsătorit cu duşmanul lui Dumnezeu iar fata, cu duşmanul filistenilor. Nu e de mirare că a ieşit ceea ce a ieşit!
Nuntaşii din partea mirelui se pare că nu prea au fost prezenţi, însă a avut grijă mireasa să-i aducă pe ai ei, ca nunta să fie nuntă. Printre invitaţi se numărau treizeci mai de seama, colegi de aventuri cu Samson, care au venit încă din prima zi. Şi pentru a face petrecerea şi mai energică, Samson îşi provoacă cei treizeci de prieteni (cel puţin aşa credea el, pâna la proba contrarie), la un exerciţiu neuronal, aşa că le dă ca temă de casă, până la sfârşitul celor şapte zile de ospăţ, dezlegarea unei ghicitori. Provocarea are şi o miză deloc de neglijat: dacă prietenii lui vor dezlega ghicitoarea, Samson promite că le va da la fiecare câte o manta şi câte un schimb de haine, iar dacă nu, el va trebui să primească de la fiecare dintre ei câte o manta şi un rând de haine. Folosirea ghicitorilor la serbări este un vechi şi favorit amuzament. Adesea erau oferite sume mari pentru soluţia lor. Aceasta întotdeauna se adăuga la veselia şi interesul ocaziei (SDABC).
Băieţii, fără a cugeta prea mult, acceptă oferta, gândind, probabil, că cel puţin unul dintre ei va fi mai luminat şi va putea dezlega ghicitoarea. Ceea ce promitea Samson era de nerefuzat. Hainele promise nu erau unele ordinare. Mantaua era din in subţire, fin, purtat de cei mai înstăriţi, iar hainele de schimb erau de fapt nişte haine de sărbătoare. Orice tânăr mai neavut, râvnea la aşa ceva, era ceva cu care să te dai mare printre cei mai mici. Probabil că dacă Samson ar fi lansat provocarea în secolul XXI, oferta ar fi sunat ceva de genul: „voi da câte un laptop şi un iPhone la fiecare, dacă veţi ghici!”, sau, de ce nu: „voi da câte un costum Armani şi pantofi Bottega Veneta…”
Câţi dintre noi bărbaţii nu am fi bătut palma cu Samson, mai ales că provocare viza şi orgoliul nostru, iar Samson a ştiut să-l pună în alertă prin cuvintele: „dacă nu veţi fi în stare…”. Şi puţini sunt acei bărbaţi, care ar recunoaşte că nu sunt în stare. Iar Samson îşi ştia bine prietenii şi ştia că orgoliul şi pofta, cei doi inamici ai fiinţei noastre, îi va determina să cadă la înţelegere. Pe de altă parte, Samson era convins 200% că nu are cum să piardă, iar zilele ospăţului vor fi pentru el porţii de râs şi momente pline de şicanii faţă de cei treizeci care îşi vor încinge peste măsură şi fără izbândă, neuronii. (va urma).